În privinta picturii interioare unii specialisti au considerat ca apartine epocii lui Stefan cel Mare, dar în ultimul timp câstiga adepti parerea ca ar fi fost realizata în anul 1530, deci în epoca lui Petru Rares, de catre mesterul Gheorghe din Tricala, înmormântat în acel an în biserica. Datorita fumului de la lumânari, a profanarii de catre invadatori, dar si a intemperiilor, mai ales la partea superioara, deoarece a fost mult timp descoperita sau cu acoperisul degradat, pictura este puternic deteriorata. La acestea adaugându-se, pe arcada dintre pronaos si naos, picturi datând din secolul al XlX-lea.
Pictura pronaosului cuprinde trei registre, la care se adauga calota înfatisând-o pe Maica Domnului, încadrata în arce, de îngeri, profeti si doctori. Registrele superioare sunt dedicate Conciliilor. Ele sunt reprezentate astfel: unul pe peretele nordic, unul pe peretele sudic, cinci pe peretele vestic, în timp ce peretele de est n-are nici unul. Registrele mediane sunt destinate înfatisarii vietii Sfântului Gheorghe, patronul bisericii si altor sfinti. Desi este deteriorata, pictura ne permite sa observam lupta cu balaurul, ori Sf. Gheorghe legat de roata, ambele pe peretele nordic. Registrul inferior înfatiseaza chipuri de sfinte.
Deosebit de interesanta este si pictura naosului. Astfel, în conca absidei sudice ni se înfatiseaza scena Coborârii Sfântului Duh, iar conca absidei nordice reda scena Rastignirii.
Registrul mediu, sub forma de friza, este consacrat Patimilor, dar datorita repararii ferestrelor si îndepartarii peretelui despartitor dinspre pronaos, apare întrerupt. Totusi, pe peretele sudic putem observa câteva scene: Gradina Ghetsemani, Invadarea Gradinii Ghetsemani, Lepadarea si un panou înfatisându-l pe Isus dus în fata lui Anna. Pe peretele nordic alte scene: Cainta, Moartea lui luda, Ducerea crucii, Demersul lui losif din Arimateia si Coborârea de pe cruce.
Registrul inferior înfatiseaza figuri de sfinti, dar unele sunt refacute. Tamburul si cupola naosului au pictura deteriorata. Primul pare sa aiba trei zone ornamentale, iar panditivii nu sunt destinati evanghelistilor, pe cel dinspre sud-est se desluseste scena Schimbarii la fata. Nici chipul Pantocratorului din cupola nu se mai observa cu claritate.
Dupa cum se stie, conform traditiei, în naos ar trebui sa fie tabloul votiv al ctitorilor, dar suprimarea peretelui despartitor a dus la distrugerea aproape totala a acestuia. Putem observa pe piciorul sudic al arcului chipul Mariei Voichita, sotia domnitorului, cu o mantie de brocart cu guler de blana, ce acopera un vesmânt bogat brodat, cu mâneci largi strânse în manseta, iar pe cap are o coroana asezata pe o marama.
În altar putem observa, în conca, pe Sfânta Fecioara încadrata de doi îngeri. Registrul superior, mai îngust, dar deteriorat, se pare ca era constituit din medalioane. Registrul mediu prezinta patru scene: împartasania apostolilor, Adorarea mielului, Cina (aici apare si plosca româneasca), Coborârea în iad. Registrul inferior cuprinde figuri de episcop! (unele par retusate), iar sub fereastra estica apare tema Isus prunc în patena. În proscomidie, anexa a altarului destinata oficiului secret, situata pe latura nordica, sunt trei tablouri: figura unui diacon, Jertfa lui Avraam si Isus al milei.
